Ziua Mondială a Apei, celebrată în 22 martie sub sloganul ”Apă mai multă şi mai curată prin progrese în sanitaţie şi epurare!”

Ziua Mondiala a Apei 2017, sărbătorită în 22 martie, are drept scop încurajarea progreselor către obiectivul nr. 6 al Tintelor de dezvoltare a mileniului (MDG) prin îmbunătăţirea sanitaţiei, scăderea procentajului apelor uzate netratate către înjumătăţirea preconizată până în 2030, precum şi creşterea reciclării/refolosirii apei în condiţii de siguranţă.   

Mesaje cheie


ü  În contextul UE, față de Vestul cu acoperire practic totală a populaţiei în privinţa sanitaţiei îmbunătăţite, România prezenta în 2015 o anumită rămânere în urmă cu acoperirea a doar 79% din populaţie.

ü  În același context, ţara noastră se plasa pe locul 3 cel mai defavorabil cu 64,8% epurare corespunzătoare din volumul total al apelor uzate evacuate. În acelaşi an încă se practica epurare necorespunzătoare pentru 17,54% din apele uzate evacuate, iar 17,65% nu se epurau deloc.

ü  Dacă în privinţa dezvoltării infrastructurii de sanitaţie şi epurare în marile oraşe şi regiuni rolul major revine statului român, comunităţile mici trebuie să îşi asume responsabilităţi proprii de dezvoltare care vizează direct sănătatea populaţiei, prin eforturi proprii şi mecanisme de finanţare europeană.

Schimbările climatice vor duce la fluctuaţii mari în colectarea precipitaţiilor. Schimbările demografice şi urbanizarea accelerată sunt deja ameninţări severe pentru sistemele de alimentare cu apă: până în 2025, jumătate din populaţia lumii va locui în zone sub hidro-stres.

Gestionarea tuturor resurselor  va fi obligatorie pentru a asigura continuitatea furnizării și calitatea apei potabile. Opţiunile privind  sporirea resurselor de apă necesare populaţiei şi economiei au în vedere apele subterane, precum şi sursele alternative - incluzând epurarea şi reciclarea apelor uzate.

Din pacate în ţările în curs de dezvoltare intre care si Romania, majoritatea apelor uzate sunt deversate direct în râuri, lacuri sau oceane, parţial sau deloc epurate.

În ţările dezvoltate, apele uzate sunt percepute actualmente ca o sursă sigură de apă în zonele lipsite de izvoare permanente şi ca sursă de nutrienţi pentru producţia de alimente necesară populaţiilor urbane în creștere prin agricultura ecologică. Acest concept modern implică însă:

- tehnologii care să asigure apele uzate sunt suficient tratate pentru refolosire în condiții de siguranță;

- supraveghere şi reglementare instituţională stricte şi permanent monitorizate;

- campanii de educare/informare publică în privinţa utilizării apelor uzate.

Realitatea este însă că aproximativ 10% din populaţia lumii consumă produse alimentare obţinute prin irigarea cu ape uzate ne-epurate; în țările în curs de dezvoltare numai 7% din terenurile irigate folosesc ape uzate pre-tratate . 

În privinţa controlului riscurilor pentru sănătate, politicile specifice de sănătate publică trebuie să asigure eficacitatea şi cost-eficienţa în contextele naţionale concrete.

Cele mai importante riscuri pentru sănătate decurgând din utilizarea apelor uzate sunt bolile infecţioase legate de dejecţii. Mai puţin documentate sunt riscurile privind bolile transmise prin vectori și schistosomiaza.

Proiectele privind utilizarea apelor uzate în agricultură și acvacultură trebuie să includă impactul asupra sănătăţii şi mediului. Studiul de impact trebuie să includă identificarea grupurilor vulnerabile, incluzand:  

            • fermierii sau lucrătorii în acvacultură (iazuri, heleştee), incluzând familiile dacă participă sau locuiesc în apropiere;

            • comunităţile locale aflate în imediata apropiere a desfăşurării acestor activităţi;

            • consumatorii de produse obţinute prin tehnologii implicând apele uzate

Intra-UE, procentele privind epurarea apelor uzate variau semnificativ în anii recenţi. În Centru-Vest, Olanda şi Austria înregistrau cele mai ridicate valori. La capătul inferior al scalei, cele mai scăzute procente de epurare se înregistrau în Slovenia şi Slovacia [6].

Conform datelor 2015, România se plasa pe o poziţie defavorabilă, cu doar 64,81% ape uzate corespunzător epurate

Obiective naționale WWD 2017

ü   La nivelul gospodăriilor individuale:

-          folosirea responsabilă (economisirea) apei

-          îmbunătăţirea sanitaţiei (cu fosă septică, în absenţa canalizării publice)

-          evitarea deversării unor reziduuri, precum uleiuri sau chimicale, periculoase în canalizarea publică

-          introducerea/dezvoltarea semi-epurării casnice, cu folosirea efluenţilor la grădinărit sau salubrizare

La nivel comunitar (sat, comună):

-          sanitaţie îmbunătăţită prin canalizare publică şi mini-staţie de epurare

-          folosirea efluenţilor la salubrizarea stradală, întreţinerea spaţiilor verzi

-          reducerea poluării apelor pluviale deversate direct în râuri

-          interzicerea strictă a poluării râurilor cu gunoaie şi dejecţii umane

La nivel macro-economic (oraşe şi regiuni):


     - iniţierea/continuarea investiţiilor în infrastructura de sanitaţie/epurare/reciclare

FAX RECLAMAȚII

0258.834.600

Situația plăților zilnice

Click aici pentru descărcare fișier*.

*pentru vizualizare aveți nevoie de Microsoft Excel sau Microsoft Excel Viewer.

Program Audiente

  • Director Executiv:

Ec. ALEXANDRU SINEA

Miercuri 10:00 - 12:00


  • Director Executiv Adjunct Economic:

Ec. GABRIELA TODEA

Miercuri 12:00 - 14:00



Online

Avem 48 vizitatori online
Copyright © 2017 Directia de Sanatate Publica Alba. Toate drepturile rezervate.