1 octombrie 2019 – Ziua Europeană Anti-Depresie

Direcţia de Sănătate Publică a județului Alba, în parteneriat cu Unitățile administrativ Teritoriale cu asistență medicală comunitară, Asociația Medicilor de Familie Asclepios, rețeaua de medicină școlară și mass media locală, marchează la data de 1 octombrie 2019, Ziua Europeană Anti-Depresie şi organizează Campania cu sloganul: „Împreună împotriva depresiei!”

Tema campaniei din anul acesta a Zilei Europene Anti-Depresie este: „Conştientizarea şi managementul depresiei”.

Campania din acest an dedicată Zilei Europene Anti-Depresie are ca scop informarea și conștientizarea:

  • medicilor de familie privind problematica depresiei şi metodele de management ale depresiei;
  • populaţiei generale şi, în special a gravidelor şi lăuzelor asupra recunoaşterii semnelor şi simptomelor specifice depresiei postnatale şi a posibilităţilor de tratament.

Ziua Europeană Anti-Depresie este marcată în fiecare an, la data de 1 octombrie 2019, fiind o iniţiativă a Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei – European Depression Association – EDA.

Având în vedere faptul că depresia reprezintă o problemă de sănătate publică prevalentă în multe din statele membre ale UE, afectând peste 50 de milioane de europeni, iar în România, peste 5% din populaţie suferă de depresie, conform OMS, obiectivele campaniei sunt:

  • Informarea populaţiei generale cu privire la semnele şi simptomele depresiei, a cauzelor şi consecinţelor acesteia şi a mijloacelor de prevenire şi tratament;
  • Informarea gravidelor şi lăuzelor cu privire la semnele şi simptomele depresiei post-partum;
  • Conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului pe care îl are depresia asupra vieţii oamenilor;
  • Importanţa aplicării screening-ului depresiei în cabinetele medicilor de familie;

Depresia este o boală care se tratează, de aceea este esenţial ca întreaga populaţie să conştientizeze importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor depresiei, știut fiind faptul că o mulțime de cazuri rămân nediagnosticate, fie ca urmare a nerecunoașterii simptomatologiei depresiei, fie din cauza stigmatului pe care îl poartă orice tulburare psihică.

La nivel județean se vor organiza evenimente de informare despre problematica tulburărilor depresive și de conștientizare a necesității realizării unui management adecvat al acestora.

Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică asigură finanţarea, coordonarea, analiza şi evaluarea rezultatelor Campaniei.

Website: https://dspalba.ro/evenimente/

Grupuri populaţionale la risc

Depresia la copii și adolescenți

Prevalența depresiei este estimată la 2% în rândul copiilor și la 6% în rândul adolescenților. Simptomatologia depresivă la această vârstă: include:

  • hiperactivitate,
  • dificultăți școlare,
  • comportamente de risc sau delicvență.

Până la 70% din copiii și adolescenții care au avut un episod depresiv vor repeta episodul în cel mult 5 ani.

Depresia post-partum

Studii recente indică o frecvență între 50-80% a unor simptome depresive (tristețe, plâns facil, epuizare, dificultăți de concentrare, anxietate) în săptămânile imediat următoare nașterii. Fenomenul durează aproximativ 2 săptămâni și nu necesită tratament specific. Formele mai grave ale depresiei post-partum se întâlnesc la 10-20% din femeile care au născut recent și se caracterizează prin iritabilitate, oboseală marcată, insomnie și îngrijorare excesivă legată de capacitatea de a îngriji bebelușul, sentimentul de a fi sprijinită de familie și nemulțumire față de viață, în general. La 0,1-0,2% din femeile care au născut depresia poate avea forme severe, care pot duce la suicid sau omorârea nou-născutului.

Depresia la vârsta a treia

Aproape un sfert din persoanele în vârstă de peste 60 de ani prezinte simptome depresive, de diferite intensități. Simptomele depresive asociază mai frecvent simptome somatice (de obicei dureroase), neliniște sau lentoare în gândire și mișcări. Majoritatea vârstnicilor nu răspund adecvat la tratamentul cu medicamente antidepresive obișnuite, iar frecvența episoadelor depresive este mai mare decât la alte vârste.

Mesaje cheie pentru medicii de familie

  • Aplicaţi screening-ul pentru depistarea depresiei în rândul populaţiei generale, inclusiv femeilor aflate în perioada peri-natală!
  • Asiguraţi accesul egal la tratamente şi îngrijiri de calitate pentru cei afectaţi de depresie!
  • Îndrumaţi pacienţii cu depresie spre servicii de specialitate adecvate!
  • Informaţi pacienţii despre existenţa serviciilor de asistenţă psihologică şi psihiatrică gratuite!

Bibliografie

  1. Asociația Americană de Psihiatrie (2013), Kutcher&Chehil (2007) citați de Cosman D, Coman H. Melancolia. De la tristețe la sinucidere.Cluj-Napoca:Risoprint, 2018:65-66.
  2. Asociația Americană de Psihiatrie, 2013 citată de Cosman D, Coman H. Melancolia. De la tristețe la sinucidere.Cluj-Napoca:Risoprint, 2018:67-68)
  3. Cosman D, Coman H. Melancolia. De la tristețe la sinucidere.Cluj-Napoca:Risoprint, 2018:68-69
  4. http://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Ghid-Volumul-4-web.pdf
  5. (HG 140/2018 din 21 martie 2018)

6.Sursa: Cosman D, Coman H. Melancolia. De la tristețe la sinucidere. Cluj-Napoca:Risoprint, 2018:31-32

  1. DSM – 5 – Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor
  2. Sadock B.J, Sadock V.A (2001). Kaplan&Sadock. Manual de buzunar de psihiatrie clinică. Ed a 3-a. București:Ed. Medicală, 2001:192.
  3. Sadock B.J, Sadock V.A (2001). Kaplan&Sadock. Manual de buzunar de psihiatrie clinică. Ed a 3-a. București:Ed. Medicală, 2001:197.

Material realizat în cadrul subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății – pentru distribuție gratuită

Împreună împotriva depresiei!

Factori de risc în apariţia depresiei

  • sexul feminin;
  • existența depresiei în antecedente;
  • coexistența unor boli somatice (în special bolile cu simptomatologie dureroasă);
  • consumul de substanțe psihoactive;
  • prezența depresiei la rudele apropiate;
  • tentative de suicid în antecedente;
  • perioada imediat următoare nașterii;
  • evenimentele stresante de viață;
  • lipsa unui sprijin social.

Factorii care favorizează reapariția unui nou episod depresiv sunt:

  • existența mai multor episoade depresive în antecedente;
  • răspunsul parțial la tratament;
  • întreruperea prea timpurie a tratamentului;
  • nerespectarea tratamentului;
  • coexistența altor boli somatice și psihice;
  • stresul

Semne şi simptome ale depresiei

Depresia este mai mult decât o stare de tristeţe.

Elementul esenţial îl constituie o perioadă de cel puţin 2 săptămâni, caracterizată de o dispoziţie depresivă sau de pierderea interesului, a plăcerii pentru aproape toate activităţile.

La copii şi adolescenţi, dispoziţia poate fi mai degrabă iritabilă decât tristă.

De asemenea, persoana trebuie să prezinte cel puţin patru din următoarele simptome:

  • modificări ale apetitului sau ale greutăţii corporale;
  • modificări ale somnului sau activiăţii psihomotorii;
  • energie scăzută;
  • sentimente de inutilitate sau vinovăţie;
  • dificultate în gândire, concentrare, luare a deciziilor;
  • gânduri recurente de moarte ori idei, planuri sau tentative de suicid.

Tratament

Tratamentul modern al depresiei integrează terapia medicamentoasă cu intervențiile psihologice. Tratamentul farmacologic: este întotdeauna indicat în episoadele depresive majore. Medicamentele antidepresive de ultimă generație sunt eficiente, ușor de tolerat și nu prezintă reacții adeverse semnificative.

Intervențiile psihoterapeutice includ:

terapia cognitivă – care încearcă să corecteze distorsiunile de gândire care favorizează și întrețin starea depresivă;

terapia comportamentală – este centrată pe corectarea comportamentelor nedorite;

terapia interpersonală – pune accentul pe problemele de relaționare ale persoanei;

psihanaliza – ajută pacientul să înțeleagă cauzele subconștiente care pot favoriza apariția depresiei;

psihoterapia suportivă – oferă pacientului depresiv un suport emoțional, de exemplu în cazul parcurgerii unei perioade de doliu;

terapia de grup – ajută pacienții să își exprime sentimentele, să cunoască persoane cu suferințe asemănătoare, să interacționeze și să învețe comportamente care să îi sprijne în depășirea bolii;

terapia familială – este indicată atunci când suferința pacientului perturbă viața familiei sau este întreținută de anumite comportamente din sânul familiei.



!!!Acest site are sectiuni in curs de actualizare date.

Telefon:

+40 258 835 243


Adresă

Alba Iulia, Bulevardul Revoluției 1989, nr. 23




@Direcția de Sănătate Publică Alba 2019