Recomandari pentru prevenirea scarlatinei

Scarlatina este o boală infecțioasă care apare, în colectivități de copii, în special în lunile noiembrie și decembrie. O receptivitate mare pentru scarlatină au copiii mai mici de 10 ani, grupa de vârstă cel mai des afectată fiind 5-9 ani.

Scarlatina este determinată de streptococul beta hemolitic de grup A, microorganism care se răspândește pe cale respiratorie, prin picăturile de salivă împrăștiate în aer în timpul vorbirii, strănutului, râsului, fie prin obiecte contaminate (spre exemplu jucării).

Boala începe cu febră, care poate ajunge la 39-40°C, vărsături și dureri în gât. Copilul refuză mâncarea, e agitat și prezintă puternice dureri la înghițire.

Timp de minimum zece zile se administrează antibiotic. Totodată, pentru susținere, este bine ca pacienții să ia vitamina C și B-uri, precum și să consume multe lichide: apă, sucuri naturale de fructe și legume, supe. Pentru că scarlatina este foarte contagioasă, pacientul trebuie să rămână în casă până în a 21-a zi de la începutul bolii, fiind urmărit în continuare de pediatru sau de medicul de familie timp de o lună.

Este necesară dezinfectarea tuturor obiectelor și articolelor cu care intră în contact bolnavul (prosoape, lenjerii, jucării, prosoape, periuța de dinți și așa mai departe).

O parte din metodologie de supraveghere a scarlatinei in Romania – Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile  

I. Denumirea si incadrarea bolii

Scarlatina

Codul bolii (CIM 10): A38

 

II. Fundamentare

Scarlatina este o boala infectioasa bacteriana, determinata de anumite serotipuri de streptococ beta hemolitic de grup A (SGA, Streptococcus pyogenes), care produc toxina eritrogena sau eritrotoxina. Conform legislatiei actuale, scarlatina este o boala cu raportare obligatorie de catre furnizorii de servicii medicale. 

III. Scopul supravegherii

Cunoasterea numarului de cazuri si/sau focare de scarlatina pe teritoriul Romaniei in scopul aplicarii masurilor de prevenire si control.

IV. Obiectivele sistemului

1. Identificarea cazurilor de scarlatina pentru aprecierea magnitudinii bolii

2. Identificarea focarelor de scarlatina in colectivitati in scopul aplicarii masurilor de control si prevenirii epidemiilor

3. Identificarea tulpinilor circulante de SGA (fenotip), izolate din focarele de scarlatina

V. Definitie

Pentru caz

Criterii clinice:

– orice persoana cu varsta ≤ 14 ani care intruneste urmatoarele trei criterii: angina, febra, eruptie cutanata micropapuloasa eritematoasa aspra la pipait.

Criterii de laborator:

– izolarea SGA prin cultura exsudatului faringian.

Criterii epidemiologice:

– legatura epidemiologica cu un caz confirmat de scarlatina.

Clasificarea cazurilor:

Posibil: orice persoana cu varsta ≤14 ani, care intruneste criteriile clinice si:

– nu s-a recoltat exsudat nazofaringian dintr-un motiv justificat

sau

– rezultatul investigatiei de laborator este negativ datorita administrarii de antibiotic inaintea recoltarii exsudatului nazofaringian

Probabil: orice persoana cu varsta ≤ 14 ani, care intruneste criteriile clinice si are legatura epidemiologica cu un caz confirmat

Confirmat: orice persoana cu varsta ≤ 14 ani, care intruneste criteriile clinice si de laborator

Pentru focar:

– este definit ca aparitia a cel putin cazuri (confirmate/ probabile) de scarlatina intr-o colectivitate (scoala, gradinita, etc.) raportate la distanta de maximum 10 zile unul fata de celalalt si cu legatura epidemiologica intre cazuri.

VI. Tip supraveghere si populatia tinta

Supraveghere pasivă:

-orice medic de familie, medic din colectivitate (scoala, gradinita), medic din cabinet privat, medic din spital (sectie de pediatrie, sectie de boli infectioase) trebuie să raporteze cazul depistat conform HG 589/2007.

Populatia luata in supraveghere:

-populatia Romaniei cu varsta≤ 14 ani.

Perioada de supraveghere:

– permanent

IX. Responsabilitati

In cazurile sporadice:

o Medicul care suspecteaza cazul de scarlatina, trimite imediat persoana suspecta de scarlatina la cel mai apropiat spital de boli infectioase/cu sectie de boli infectioase pentru evaluare clinica si recoltarea probelor biologice in vederea realizarii diagnosticului de laborator.

o Daca pacientul refuza trimiterea la spital, medicul de familie recolteaza exsudatul faringian sau va trimite cazul pentru recoltarea probei catre un laborator acreditat.

o Daca pacientul la care se suspecteaza scarlatina nu are medic de familie, acesta va fi informat de catre medicul care a stabilit diagnosticul asupra necesitatii dispensarizarii si inscrierii la un medic de familie.

In focar:

o Medicul de colectivitate va anunta la DSP focarele de mimim 3 cazuri confirmate/ probabile de scarlatina

o DSP-ul se poate autosesiza in functie de informatiile primite de la furnizorii de servicii medicale de existenta unui focar de scarlatina

o DSP-ul va realiza investigatia epidemiologica a focarului, va recolta probe de la cazurile suspecte si de la contacti, va completa fisele de supraveghere dupa ce cazurile au fost clasificate si va completa fisa pentru focar. Daca probele de exsudat au fost trimise pentru tipizarea fenotipica si genotipare si cazul este clasificat, nu este necesara asteptarea acestor rezultate pentru trimiterea fisei de supraveghere.

o DSP-ul va completa si trimite, in primele 24 de ore de la raportarea suspiciunii de focar, datele preliminarea in fisa focarului urmand ca dupa finalizarea investigatiei epidemiologice sa fie completate datele finale. Daca in focar sunt afectate si persoane cu varsta de peste 14 ani, pentru acestea va fi completata doar fisa unica de raportare in registrul de boli transmisibile, urmand ca informatiile despre aceste cazuri sa fie trecute in fisa de raportare a focarului la rubrica ”Alte precizari”. Dispensarizarea cazurilor din focar va fi facuta prin medicul de familie, care va elibera si avizul medical pentru intoarcerea in colectivitate a copilului.

o Cazurile de scarlatina care nu au medic de familie vor fi informate de catre DSPJ/a municipiului Bucuresti asupra necesitatii dispensarizarii si inscrierii la un medic de familie.

Medicul de familie are un rol major in urmarirea si dispensarizarea cazurilor izolate sau din focarele de angina streptococica/scarlatina:

– urmarirea evolutiei simptomatologiei la 72 de ore dupa administrarea tratamentului daca pacientul a fost izolat la domiciliu

– urmarirea contactilor familiali ai cazului de angina streptococica/scarlatina timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav

– in cazul pacientilor cu istoric personal, familial de reumatism articular acut si cu exsudat pozitiv, se va efectua exsudat faringian tuturor contactilor familiali chiar daca sunt simptomatici sau asimptomatici.

– daca un pacient are mai mult de 3 episoade simptomatice de angina streptococica in ultimele 3 luni, se va recolta exsudat faringian de la toti contactii din familie. Toate persoanele care prezinta Steptococ de grup A in cultura vor fi tratate chiar daca sunt sau nu simptomatici

– daca intr-o familie au fost mai mult de 3 cazuri de angina streptococica/ scarlatina in ultimele 3 luni, tuturor membrilor din familie li se va recolta exsudat faringian si orice purtator va fi tratat.

– dispensarizarea cazului consta in: examene clinice si de laborator (examen de urina) saptamanale (in saptamanile 2, 3,4) si examene clinice lunare in lunile 2 si 3 de la debutul bolii. La 30 de zile de la debutul bolii se recomanda efectuarea ASLO, VSH si fibrinemiei. Daca investigatiile de laborator sunt modificate, in vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte, pacientul va fi trimis catre sectia de boli infectioase. Pentru cazurile de scarlatina (probabile si confirmate) care fac parte din focare, buletinele de analiza (ASLO, VSH, fibrinemie) vor fi trimise la DSP judeteana/a municipiului Bucuresti. In cazul in care aceste analize nu au fost efectuate se vor preciza motivele neefectuarii.

Masuri de control si masuri de preventie

A.Masuri de control in colectivitate

1. Cazuri izolate de scarlatina

Medicul de colectivitate:

– la aparitia unui caz posibil de scarlatina intr-o colectivitate, medicul de colectivitate trimite cazul la medicul de familie sau la cel mai apropiat spital pentru recoltarea exsudatului faringian si instituirea tratamentului antibiotic adecvat;

– daca DSP primeste informatii de la alti furnizori de servicii medicale despre un caz posibil dintr-o colectivitate, va informa medicul de colectivitate despre acest caz;

– pentru cazurile izolate de scarlatina aparute in colectivitate care nu respecta definitia de focar va efectua ancheta epidemiologica in colectivitate si vor fi implementate masurile necesare (triaj epidemiologic al contactilor, dezinfectie, informare parinti-scrisoare de informare furnizata de DSP- Anexa 7 ) sub indrumarea DSPJ/ a municipiului Bucuresti conform Ordinului nr. 5.298 din 7 septembrie 2011

2. Focar de scarlatina

DSP judetean/ al municipiului Bucuresti

– intervine in focarul de scarlatina din colectivitate numai in momentul cand este respectata definitia

– la aparitia celui de-al 3-lea caz intr-o colectivitate (focar de scarlatina), medicul de colectivitate anunta focarul telefonic la DSPJ/ a municipiului Bucuresti care efectueaza ancheta epidemiologica si recolteaza probe biologice (exsudat faringian) de la cazuri (daca nu au fost prelevate probe de catre spital/medic de familie/laborator) si de la contactii acestora (colegii de clasa/grupa etc.).

B.Atitudine fata de caz izolat si/ sau cazuri din focar

– cazurile confirmate/ probabile vor fi izolate timp de 48 de ore de la inceperea antibioterapiei. Instituirea tratamentului antibiotic se realizeaza dupa recoltarea probei de exsudat faringian;

– convalescentii de scarlatina vor fi urmariti in continuare de catre medicul de familie/de colectivitate, pentru efectuarea corecta a tratamentului si a controalelor de laborator, precum si a controalelor clinice periodice pana la constatarea starii de sanatate;

– fostii bolnavi de scarlatina vor fi primiti in colectivitate in functie de starea clinica, pe baza avizului medical dat de catre medicul de familie.

Tratamentul cu antibiotic, de electie in cazurile de angina streptococica/scarlatina:

– pentru persoane care nu sunt alergice la penicilina – penicilina sau amoxicilina pentru o perioada de 10 zile;

– pentru persoane care sunt alergice la penicilina – cefalosporina de generatia I, clindamicina sau claritromicina pentru o perioada de 10 zile.

– daca nici unul din aceste antibiotice nu este disponibil, poate fi administrata azitromicina pentru o perioada de 5 zile.

C. Atitudine fata de contacti ai cazurilor izolate si /sau din focar :

Identificarea tuturor contactilor din colectivitate si/sau familiali este realizata de catre medicul de colectivitate/medicul de familie si DSPJ.

1. Contactii familiali

– vor fi supravegheati de catre medicul de familie timp de 10 zile de la depistarea ultimului caz,

– examenul bacteriologic (exsudat faringian) se efectueaza cu precadere la contactii familiali, care frecventeaza sau lucreaza intr-o colectivitate prescolara/ scolara, sau care lucreaza in sectorul sanitar, in unitatile de alimentatie publica si de preparare si desfacere a produselor alimentare (de cofetarie, produse lactate);

– purtatorii de SGA depistati se trateaza in ambulatoriu timp de 10 zile cu Penicilina V;

– in cazul in care nu este posibila efectuarea examenului de laborator la contacti, se recomanda efectuarea aceluiasi tratament indicat pentru purtatori.

2. Contactii din colectivitati prescolare si scolare

– vor fi supravegheaţi zilnic de catre medicul de colectivitate timp de 10 zile de la aparitia ultimului caz de scarlatina;

– contactii de clasa/grupa febrili si/sau cu angina eritematoasa vor fi investigati cu laboratorul (exsudat faringian) pentru depistarea SGA; acestora li se va administra tratament profilactic pana la primirea rezultatelor de laborator (identic cu cel efectuat pentru purtatorii de SGA); dupa obtinerea rezultatelor de laborator se intrerupte tratamentul la cei negativi si se continua in cazul anginelor eritematoase cu SGA timp de 10 zile; intoarcerea in colectiviate se poate face dupa 48 de ore de la administrarea tratamentului si prezentarea avizului epidemiologic.

D. Atitudine fata de purtatorii de Streptococ de grup A

– sunt tratati cu antibiotic in situatiile urmatoare:

 fac parte din: focare de angina streptococica/scarlatina din colectivitati partial inchise si inchise, reumatism articular acut, glomerulonefrita acuta poststreptococica, infectii streptococice invasive, focare familiale de reumatism articular acut, focare familiale repetate de angine streptococice/scarlatina

 daca locuieste cu un pacient care are reumatism articular acut

 daca are reumatism articular acut

 daca lucreaza in spital, unitati de asistenta sociala, unitati de asistenta medico-sociala, sectorul alimentar, invatamant

 acestia vor fi trimisi catre sectia de boli infectioase si vor urma schema terapeutica prescrisa de medic, fiind dispensarizati prin medicul de familie, conform recomandarilor facute de medicul de boli infectioase.

E. Masuri de preventie:

o Spalarea corecta a mainilor cu apa si sapun este pasul cel mai important in prevenirea acestei infectii.

o Dezinfectia in focarul de scarlatina detectat intr-o unitate de educare a copiilor (gradinite, crese, scoli), se efectueaza de catre unitatea de invatamant (conform Ordinului nr. 1.033 din 18 august 2004 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 1955 / 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor) cu dezinfectanti uzuali la care SGA este sensibil.

o Se va face educatie sanitara adresata in special personalului didactic, parintilor, copiilor si angajatilor din sectorul alimentar, privind modalitatile de transmitere a scarlatinei si riscul afectiunilor poststreptococice.




!!!Acest site are sectiuni in curs de actualizare date.

Telefon:

+40 258 835 243


Adresă

Alba Iulia, Bulevardul Revoluției 1989, nr. 23




@Direcția de Sănătate Publică Alba 2019