Rujeola

Informare prin Întrebări & Răspunsuri

    1. De ce este bine să te vaccinezi?

    Rujeola, oreionul și rubeola sunt boli cu care nu e de glumit. Înainte de inventarea vaccinelor, aceste boli erau la ordinea zilei, în special în rândul copiilor.

    Rujeola

    • Simptomele asociate expunerii la virusul rujeolic includ erupția cutanată, tusea, secrețiile nazale, ochii iritați sau febra.
    • infecția cu acest virus poate provoca complicații precum infecții ale urechii, pneumonie, convulsii, leziuni ale creierului, iar, în unele cazuri, chiar decesul.

    Oreionul

    • Simptomele care apar la infecția cu virusul urlian includ febra, durerea de cap, durerile musculare, pierderea poftei de mâncare, și inflamarea glandelor salivare.
    • Complicațiile infecției cu acest virus includ surditatea, meningita (infecția membranelor care învelesc creierul și măduva osoasă), inflamarea dureroasă a testiculelor sau ovarelor, și mai rar sterilitatea.

    Rubeola

    • Virusul rubeolic induce simptome precum erupția cutanată, artrita și febra moderată.
    • Dacă o femeie gravidă se îmbolnăvește de rubeolă, există riscul să piardă sarcina sau să nască un copil cu malformații congenitale severe.

    Vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) protejează copiii de toate cele trei boli care le pun viața în pericol.

    (Surse: OMS, NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii, ECDC/Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor)

    1. Cum putem preveni, în prezent, rujeola?
    • În România, începând cu anul 1979, toți copiii pot fi protejați împotriva rujeolei, inițial cu ajutorul vaccinului antirujeolic, iar ulterior, în 2004, prin intermediul vaccinului ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) pentru copiii cu vârste între 12-15 luni. În 2005, s-a introdus o a doua doză de vaccin ROR pentru copiii cu vârste între 6 și 7 ani.
    • Deoarece rujeola este extrem de infecțioasă, ar trebui ca vaccinarea în rândul copiilor să aibă loc în procent de peste 95%, potrivit recomandărilor OMS. Acoperirea vaccinală ROR a scăzut în ultimii cinci ani la aprox. 85%, copiii fiind astfel expuși riscului de îmbolnăvire gravă sau chiar deces din cauza rujeolei care poate fi prevenită printr-un vaccin ce nu comportă niciun risc.

    (Sursa: OMS)

    1. Având în vedere că actuala epidemie a apărut în urmă cu mai multe luni în România, de ce s-a luat decizia de a demara intervențiile necesare atât de târziu?

     

    • Ministerul Sănătății și medicii de familie au comunicat cu părinții copiilor pentru a-i determina să-și vaccineze copiii și să-i protejeze împotriva rujeolei și a altor boli ce pot fi prevenite.
    • Actuala epidemie s-a răspândit pentru că nu toți copiii au fost vaccinați, astfel că îndemnăm părinții să se adreseze medicilor lor de familie sau asistenților medicali comunitari arondați comunității lor.
    • Bolile nu urmează un calendar anume și pot oricând să infecteze copiii și adulții lipsiți de protecție.

     

    1. Este necesar să închidem grădinițele sau școlile pentru a pune capăt răspândirii infecției? 

     

    • Îndemnăm toți părinții ai căror copii nu au fost imunizați să se adreseze medicului lor de familie pentru a se asigura că aceștia sunt vaccinați. Boala perturbă procesul educațional al copilului și poate determina complicații pe termen lung.
    • Închiderea școlilor sau grădinițelor ar perturba serios educația a mii de copii și familiile acestora care ar fi nevoite să-și ia liber de la serviciu pentru a avea grijă de ei, afectând astfel economia locală.
    • Cea mai eficace abordare în ce privește protejarea copiilor și salvarea de vieți omenești este ca familiile să facă tot posibilul pentru a-și vaccina copiii.

     

    1. Am auzit că persoanele care au decedat erau copii prea mici pentru a fi vaccinați sau persoane cu imunodeficiență sau tulburări cronice. 

     

    • Toate bolile infecțioase reprezintă un pericol crescut pentru persoanele cu probleme serioase de sănătate.
    • Suntem alături de familiile celor șase copii și tineri decedați și le oferim sprijin în această perioadă extrem de tragică.
    • Rujeola este o boală care trebuie luată în serios pentru că îți poate ucide copiii dacă aceștia nu sunt protejați de vaccin, deși sunt sănătoși. De asemenea, această boală își pune amprenta asupra stării de sănătate întreaga viață, determinând apariția unor afecțiuni și dizabilități grave.

     

    1. Ce ar trebui să facă părinții copiilor bolnavi care nu pot fi vaccinați pentru a-i proteja împotriva rujeolei?

     

    • Părinții și familiile care își pun probleme cu privire la sănătatea copiilor lor ar trebui să discute cu medicul lor de familie care este în măsură să îi sfătuiască cum trebuie să procedeze pentru a-și proteja copiii.

     

    1. De ce se observă această creștere recentă?
    • În ultimii cinci ani, rata de acoperire vaccinală ROR a scăzut la 85%, de la 95%, ca urmare a unor temeri nefondate cu privire la siguranța vaccinului.
    • Aceasta înseamnă că la ora actuală avem un grup de copii și tineri care nu au fost imunizați când erau mici.
    • Acești copii nevaccinați merg la școală și la grădiniță, unde rujeola se poate răspândi foarte rapid, perturbând viața familiilor respective, dar și activitatea școlilor.
    • Copiii care trăiesc cu boli grave, precum cancerul, sau femeile gravide care urmează un tratament imunosupresor sunt, de asemenea, expuși riscului.
    1. Care sunt categoriile de populație cele mai afectate de această boală în România?
    • Copiii și adulții tineri care se îmbolnăvesc de rujeolă sunt, în principal, cei care nu au fost vaccinați împotriva ROR; sau copiii cărora li s-a administrat doar prima doză de vaccin ROR.
    • Din 2006, epidemii mari de rujeolă au apărut la grupurile în rândul cărora, de-a lungul vremii, s-a înregistrat o acoperire vaccinală scăzută, precum comunitățile itinerante de romi de pe teritoriul României și grupurile de populație nevaccinată din anumite zone urbane. Încă sunt semnalate cazuri de rujeolă la aceste grupuri, dar și la persoanele nevaccinate din comunitate în general.
    1. Unde pot găsi cei interesați mai multe informații?
    • Ministerul Sănătății a lansat un website cu informații în domeniul sănătății publice (http://desprevaccin.ro/) unde sunt disponibile o categorie largă de informații și date utile referitoare la vaccinuri.
    • În plus, pentru informații despre vaccinuri, părinții se pot adresa medicului lor de familie, asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari din localitate. Personalul sanitar este sprijinit printr-un parteneriat din care fac parte organizații precum Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, UNICEF, OMS și ONG-uri locale.
    1. Este adevărat că vaccinul ROR provoacă autism?
    • Un studiu realizat în 1998 de către Dr. Andrew Wakefield a dat naștere unei oarecare controverse cu privire la posibilitatea ca vaccinul ROR să provoace autism.
    • În lucrarea sa, publicată în revista medicală The Lancet, Dr. Wakefield susținea că există o legătură între vaccinul ROR și autism sau bolile intestinale.
    • Cu toate acestea, cercetările lui Andrew Wakefield au fost între timp discreditate complet, iar acesta nu mai figurează ca doctor în registrul medicilor din Regatul Unit. Studiile ulterioare realizate în ultimii opt ani nu au evidențiat nicio legătură între vaccinul ROR și autism sau bolile intestinale.

    (Surse: NHS/ Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii, OMS, revista medicală The Lancet)


Mit și Adevăr


MIT #1: Nimeni nu se mai îmbolnăvește în ziua de azi de aceste boli. Copilul meu nu are nevoie de vaccin.

 

ADEVĂR: Atunci când scad ratele de imunizare, aceste boli revin rapid în rândul populației. La nivel mondial, rujeola provoacă decesul a 134.000* de copii anual. În România, încă mai apar focare de rujeolă, oreion și rubeolă, mai ales în comunitățile în care mare parte din populație nu este vaccinată.

 

(*OMS http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs286/en/)

 

MIT #2: Aceste boli nu sunt grave.

 

ADEVĂR: Înainte să fie disponibile vaccinurile, rujeola era cauza deceselor a sute de români anual. Oreionul era cauza cea mai frecventă a meningitei, adesea provocând surditate. Dacă o femeie gravidă se îmbolnăvește de rubeolă la începutul sarcinii, poate da naștere unui copil cu probleme serioase de sănătate, cardiologice, oculare și neurologice (la nivelul creierului și măduvei spinării).

Dacă bărbații nu sunt protejați de vaccin și se îmbolnăvesc de oreion când sunt adulți, pot deveni sterili (nu pot lăsa o femeie gravidă). Cu cât persoana respectivă are o vârstă mai avansată, cu atât este mai mare riscul de complicații determinate de aceste boli. De aceea este atât de important ca vaccinul ROR să se facă la o vârstă fragedă.

 

MIT #3: E mai bine să ți se administreze vaccinurile pe rând, câte unul.

 

ADEVĂR: Potrivit studiilor efectuate, combinațiile de vaccinuri sunt sigure și eficace. Nu există niciun motiv pentru care copilului tău ar trebui să i se facă vaccinurile unul câte unul. Administrându-i trei vaccinuri odată, copilului tău i se asigură o protecție imediată, sunt necesare mai puține vizite la medic și mai puține injecții (fiind astfel mai puțin traumatizant pentru copil).

 

MIT #4: Vaccinul ROR provoacă autism.

 

ADEVĂR: Vaccinul ROR nu provoacă autism. Nu există NICIO dovadă științifică în sprijinul acestei teorii.

Deoarece semnele de autism pot apărea în jurul vârstei la care copiilor li se face vaccinul ROR, unii părinți sunt de părere că vaccinul este cauza autismului. O mare parte din controversa legată de vaccinul ROR și autism este rezultatul unei lucrări publicate în 1998 care sugera existența unei astfel de asocieri. Însă de atunci, 10 din cei 13 autori ai respectivei lucrări au afirmat că nu ar fi trebuit să tragă această concluzie.

Niciunul dintre numeroasele studii ample efectuate la nivel mondial nu a identificat vreo legătură între vaccinul ROR și autism. Numărul copiilor cu autism pare să fi crescut în ultimii ani, însă această creștere s-a petrecut cu mult după ce copiii au început să fie vaccinați împotriva ROR.

Diagnosticarea îmbunătățită a autismului include acum copiii cu simptome moderate. Există și o mai mare conștientizare publică a autismului și tot mai mulți părinți se adresează specialiștilor.

De asemenea, recent, oamenii de știință au identificat o genă care are legătură cu autismul.

 

(Surse: CDC/Centrul de Control și Prevenire a Bolilor (SUA), OMS, NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii, Public Health England/agenție executivă a Departamentului Sănătății din Regatul Unit)

 

MIT #5: Tiomersalul prezent în vaccinuri provoacă autism și alte tulburări. 

 

ADEVĂR: Nu există dovezi care să indice că tiomersalul (un conservant pe bază de mercur) din vaccinuri provoacă aceste boli la copii.

 

ADEVĂR: Vaccinurile sunt sigure și eficace. Ca toate medicamentele, vaccinurile trebuie să treacă prin multe etape înainte de a fi utilizate. Vaccinurile trebuie să se dovedească sigure și eficace în prevenirea bolilor vizate.

 

(Surse: www.cdc.gov/vaccinesafety/concerns/autism.html și NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii)

MIT #6: Vaccinul ROR provoacă reacții adverse grave.

 

ADEVĂR: Unii copii simt puțină durere în braț acolo unde pătrunde acul siringii și pot face febră sau iritație la câteva zile de la administrarea vaccinului.

 

ADEVĂR: Dacă nu este vaccinat, copilul tău riscă să moară din cauza unei boli care poate fi prevenită.

 

MIT #7: Sistemul imunitar al copiilor nu poate face față atâtor vaccinuri.

 

ADEVĂR: Copilul tău are un sistem imunitar mai puternic decât ai putea crede. În funcție de numărul de anticorpi prezenți în sânge, un bebeluș are teoretic capacitatea de a reacționa la aproximativ 10.000 de vaccinuri odată.

 

ADEVĂR: Sistemul imunitar n-ar putea fi niciodată copleșit cu adevărat pentru că ‚stocul’ de celule din sistem se reface în permanență. În realitate, bebelușii sunt expuși în fiecare zi unui număr uriaș de bacterii și viruși, astfel că, prin comparație, imunizările sunt o cantitate neglijabilă.

 

ADEVĂR: Deși în prezent există mai multe vaccinuri ca niciodată, acestea sunt mult mai eficiente și mai eficace decât ce a existat anterior. Per total, copiii din ziua de azi sunt expuși unui număr mai mic de boli decât erau copiii acum zeci de ani.

 

(Surse: OMS și CDC/Centrul de Control și Prevenire a Bolilor, SUA)

 

MIT #8: Imunitatea naturală este mai bună decât imunitatea conferită de un vaccin.

 

ADEVĂR: În unele cazuri, imunitatea naturală – când contractezi o boală și ești bolnav – determină o imunitate mai puternică în fața bolii decât cea creată prin vaccinare. Pe de altă parte, pericolele asociate unei astfel de abordări depășesc cu mult beneficiile sale relative.

 

ADEVĂR: Dacă, spre exemplu, ai vrea să capeți imunitate împotriva rujeolei contractând această boală, ar exista 1 posibilitate din 1000 să mori în urma simptomelor bolii. Prin comparație, mai puțin de o persoană dintr-un milion a avut reacții alergice severe în urma unui vaccin ROR.

 

(Surse: OMS, NHS/Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii și CDC/Centrul de Control și Prevenire a Bolilor, SUA)

 

MIT #9: Nu vaccinurile sunt cauza scăderii infecțiilor, ci îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare.

 

ADEVĂR: Îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare și a nutriției, precum și crearea de antibiotice au contribuit la scăderea ratelor de infecție atât la nivel global, cât și în România. Însă, ca urmare a introducerii Programului Național de Imunizare în România, ratele de infecție au scăzut considerabil mai mult decât ca urmare a îmbunătățirii condițiilor de igienă.

 

MIT #10: Vaccinurile îmi pot infecta copilul cu virusul bolii pe care încearcă să o prevină.

 

ADEVĂR: Vaccinurile pot induce simptome ușoare asemănătoare celor ale bolii pe care o combat. O concepție greșită întâlnită frecvent este aceea că aceste simptome semnalează infecția. În realitate, în puținele cazuri (mai puțin de 1 din un milion de cazuri) în care apar aceste simptome, este vorba despre răspunsul imun la vaccin al organismului celui vaccinat, și nu despre boala în sine.


1.1.2. Beneficiari: populaţia generală şi grupe ţintă specifice stabilite la fiecare eveniment şi conform priorităţilor naţionale identificate;

1.1.3. Indicatori de evaluare:

1.1.3.1. indicatori fizici: număr de evenimente în cadrul campaniilor IEC: 420/an( 10 pe județ);

1.1.3.2. indicatori de eficienţă: cost mediu estimat/ campanie IEC: 500 lei;

1.1.3.3. indicatori de rezultat:

1.1.3.3.1. număr beneficiari =100000;

1.1.3.3.2. număr parteneri pentru evenimente IEC la nivel local =1.260/an 3/eveniment/județ);

1.1.4. Unităţi de specialitate care implementează:

1.1.4.1. I.N.S.P., prin Centrul naţional de evaluare şi promovare a stării de sănătate (CNEPSS);

1.1.4.2. D.S.P., în parteneriat cu profesioniștii din sănătate, asociaţii profesionale şi societatea civilă.

1.1.5. Metodologia intervenţiei:

1.1.5.1. INSP prin CNEPSS realizează:

1.1.5.1.1. elaborarea propunerii calendarului anual pentru celebrarea zilelor mondiale/europene şi campanii IEC cu teme stabilite pe baza unor priorităţi de sănătate specifice naţionale şi transmiterea acestuia Ministerului Sănătăţii pentru aprobare;

1.1.5.1.2. elaborarea metodologiei derulării campaniilor naţionale/locale;

1.1.5.1.3. elaborarea de materiale de către CRSP-uri conform calendarului, consultarea DSP-urilor, pretestarea materialelor şi elaborarea propunerilor de activităţi la nivelul DSP-urilor, transmiterea propunerilor la CRSP-uri şi CNEPSS şi transmiterea pentru aprobare la DGAMSP;

1.1.5.1.4. transmiterea de către CNEPSS a materialelor aprobate către direcțiile de sănătate publică;

1.1.5.2. MS DGAMSP: avizarea materialelor campaniei și mobilizarea partenerilor la nivel national;

1.1.5.3. direcțiile de sănătate publică: proiectarea, implementarea la nivel local și raportarea realizării activităților la CRSP, CNEPSS.

1.2. Organizarea şi desfăşurarea intervențiilor IEC destinate priorităţilor de sănătate specifice locale:

1.2.1. Obiectiv specific: creşterea ponderii populaţiei informate din grupurile ţintă privind determinanţii sănătăţii şi combaterea principalilor factori de risc;

1.2.2. Beneficiari: populaţia generală, grupuri vulnerabile, şi grupe-ţintă specifice identificate conform priorităţilor locale;

1.2.3. Indicatori de evaluare:

1.2.3.1. indicatori fizici: număr de intervenţii IEC destinate priorităților locale organizate și desfășurate la nivel local: 2.100/an (5/județ/an);

1.2.3.2. indicatori de eficienţă: cost mediu estimat/intervenţie IEC la nivel local: 500 lei;

1.2.3.3. indicatori de rezultat:

1.2.3.3.1. număr parteneriate instituţionale funcţionale la nivel local: 2100/an;

1.2.3.3.2. număr beneficiari: 20000.

1.2.4. Unităţi de specialitate care implementează:

1.2.4.1. INSP prin CNEPSS;

1.2.4.2. direcţiile de sănătate publică, în parteneriat cu asociaţiile profesionale, autoritățile publice locale şi alți partenerii locali;

1.2.5. Metodologia intervenţiei: INSP prin CNEPSS asigură monitorizarea implementării şi raportarea rezultatelor.

1.3. Organizarea și desfășurarea de intervenții pentru punerea în aplicare a planurilor judeţene de acţiune pentru alimentaţie sănătoasă şi activitate fizică la copii şi adolescenţi (sustenabilitate RO19 04):

1.3.1. Obiectiv specific:

1.3.1.1. adoptarea unui comportament sanogen în ceea ce priveşte nutriţia şi activitatea fizică în rândul copiilor şi adolescenţilor;

1.3.2. Beneficiari: copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 3 – 19 ani;

1.3.3. Indicatori de evaluare:

1.3.3.1. indicatori fizici:

1.3.3.1.1. număr de școli și grădinițe care utilizează ghidul de intervenție pentru alimentația sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și scoli: 3500;

1.3.3.2. indicatori de rezultat: număr de beneficiari intervenții IEC specifice =140000

1.3.4. Unităţi de specialitate care implementează:

1.3.4.1. INSP prin CNEPSS;

1.3.4.2. direcţiile de sănătate publică în parteneriat cu școli, grădinițe, inspectorate școlare, profesioniști din sănătate, asociaţiile profesionale şi societatea civilă.

1.3.5. Metodologia intervenției:

1.3.5.1. INSP prin CNEPSS asigură monitorizarea implementării și raportarea rezultatelor;

1.3.5.2. Direcțiile de sănătate publică fundamentează, implementează și raportează evenimentele.

1.4. Organizarea si desfasurarea de intervenții pentru promovarea sănătății în comunități și grupuri vulnerabile (sustenabilitate RO 19 03):

1.4.1. Obiectiv specific:

1.4.1.1. promovarea unui stil de viață sănătos în comunitățile vulnerabile prin intervenții IEC;

1.4.2. Beneficiari: populația comunităților și grupurilor vulnerabile;

1.4.3.Indicatori de evaluare:

1.4.3.1. indicatori fizici:

Număr de intervenții IEC în comunități vulnerabile: 1000/an;

1.4.3.2. indicatori de eficiență: cost mediu intervenție IEC:600 lei;

1.4.3.3. indicatori de rezultat: număr de beneficari intervenții IEC specifice=500000/an;

1.4.4. Unități de specialitate care implementează:

1.4.4.1. INSP prin CNEPSS;

1.4.4.2. direcțiile de sănătate publică prin asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari;

1.4.5. Metodologia intervenției: INSP prin CNEPSS asigură monitorizarea implementării și raportarea rezultatelor.

1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos prin organizarea și desfășurarea de intervenții de prevenție primară și secundară pentru reducerea consumului dăunător de alcool:

1.5.1. Obiective specifice:

1.5.1.1. Dezvoltarea pe termen lung a unui sistem de servicii comunitare de sănătate mintala si generala (centre AlcoInfo) care vizeaza reducerea consumului problematic si diminuarea consecințelor negative asociate abuzului de alcool

1.5.1.2. Detecția precoce a consumului problematic de alcool, intervenții scurte pentru pacienții care au probleme ușoare sau medii și direcționarea către tratament specializat pentru cei cu probleme severe.

1.5.2. Beneficiari: pacienții unităților sanitare cu paturi.

1.5.3. Indicatori fizici:

1.5.3.1. Număr de centre AlcoInfo înființate la nivelul unităților sanitare cu paturi;

1.5.4. Indicatori de eficiență:

1.5.4.1. cost mediu/ intervenție AlcoInfo: 18 lei;

1.5.4.2. cost mediu/sesiune de instruire/participant: 300 lei;

1.5.5. Indicatori de rezultat:

1.5.5.1. Număr de beneficiari intervenții specifice AlcoInfo = 20.000/an;

1.5.5.2. Număr minim de intervenții/beneficiar = 2;

1.5.5.3. Număr de specialiști AlcoInfo instruiți = 20/an;

1.5.6. Unităţi de specialitate care implementează:

1.5.6.1. INSP prin CNEPSS în parteneriat cu Alianța pentru Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor;

1.5.6.2. Unitățile sanitare cu paturi prin specialiștii centrelor AlcoInfo, care sunt cadre medicale/asistenți sociali/ psihologi cu pregătire în domeniul adicțiilor.

1.5.7. Metodologia intervenţiei:

1.5.7.1. La nivelul centrelor AlcoInfo pacienții beneficiază de servicii specializate: screening, intervenție scurtă, extinsă, monitorizare și evaluare;

1.5.7.2. Screeningul utilizează chestionarul AUDIT, validat și recomandat de OMS;

1.5.7.3. Unitațile sanitare cu paturi prin specialiștii centrelor AlcoInfo asigură colectarea datelor, elaborarea Rapoartelor locale, transmiterea informatiilor.

1.5.7.4. INSP prin CNEPSS în parteneriat cu Alianța pentru Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor realizează elaborarea metodologiei derulării intervenției și elaborarea de materiale educaționale și sesiuni de instruire;

1.5.7.5. INSP prin CNEPSS asigură monitorizarea implementării și raportarea rezultatelor.

1.6. Activităţi complementare:

1.6.1. Obiectiv specific: asigurarea organizării şi coordonării metodologice a activităţilor;

1.6.2. Grup ţintă: neaplicabil;

1.6.3. Indicatori de evaluare:

1.6.3.1. indicatori fizici: număr activităţi coordonare/an: 5;

1.6.3.2. indicatori de rezultat: numar rapoarte implementate 5 rapoarte /an;

1.6.4. Unităţi de specialitate care implementează: INSP;

1.6.5. Metodologia intervenţiei:

1.6.5.1. INSP prin CNEPSS asigură desemnarea coordonatorilor activităţilor, asistența tehnică şi coordonarea metodologică a realizării activităţilor;

1.6.5.2. educaţie medicala continuă;

1.6.5.3. valorificarea şi diseminarea rezultatelor;

1.6.5.4. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate;

1.6.5.5. instruirea personalului DSP de către specialiștii din INSP în vederea aplicării unitare a metodologiilor.




!!!Acest site are sectiuni in curs de actualizare date.

Telefon:

+40 258 835 243


Adresă

Alba Iulia, Bulevardul Revoluției 1989, nr. 23




@Direcția de Sănătate Publică Alba 2019