ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA BOLII ALZHEIMER – 21 septembrie 2019

LA NIVEL MONDIAL 

  • Peste 46 milioane de persoane trăiesc cu demență, un caz nou fiind diagnosticat la fiecare 3 secunde.
  • Costurile mondiale generate de demență se ridică la aproximativ 1 trilion de USD, urmând ca această cifră să se dubleze până în anul 2030.
  • În 2050 se estimează o creștere a numărului de persoane cu demență la 131 milioane.
  • Demența reprezintă astăzi a cincea cauză aducătoare de moarte, apreciindu-se că anual mor aproximativ 2,4 milioane de oameni, fiind pe locul al doilea în topul factorilor cauzatori de moarte în rândul populației cu vârsta de peste 70 de ani.
  • 2 din 3 pacienţi cu demenţă sunt diagnosticaţi cu demenţă Alzheimer. Demenţa Alzheimer reprezintă
  • mai  mult  de  50%  din  totalul demenţelor

Sursa: Organizația Mondială a Sănătății – „Strategia globală de sănătate publică cu privire la prevenirea demenței (2017 – 2025)”

ÎN ROMÂNIA

Prevalența prin tulburări mintale și de comportament în perioada 2007 – 2016 a crescut de la 1143,4 la 100.000 de locuitori în 2007 la 2278,6 în 2016, urmând același trend ascendent ca și incidența. Față de 2007, în 2016 rata de prevalență este aproape dublă.

Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția cazurilor de tulburări psihice și de comportament aflate în evidență, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2016 a fost Ilfov (246,9 la 100.000 de locuitori), rate mici înregistrându-se și în Vrancea, Satu-Mare, Mehedinți și Bistrița-Năsăud. În 18 județe rata prevalenței a fost peste media pe România (2278,6 la 100.000 de locuitori), iar în 24 de județe au fost valori sub medie.

Sursa:Raportul național al stării de sănătate a populației – 2017

Cum putem reduce riscurile pentru instalarea bolii Alzheimer?

Iată 10 moduri de a ne proteja creierul:

  • Ai grijă de inima ta! Nu uita că obezitatea, hipertensiunea arterială și diabetul au impact negativ asupra sistemului cognitiv.
  • Fă efort fizic regulat! S-a demonstrat științific că activitatea fizică zilnică reduce semnificativ riscul declinului mintal.
  • Antrenează-ți mintea în toate etapele vieții! Educația formală poate împiedica apariția oricărei forme a demenței.
  • Renunță la fumat! Evidențele arată că renunțarea la tutun poate reduce riscurile declinului cognitiv la nivelul celor la care este expusă o persoană care nu a fumat niciodată.
  • Protejează-ți capul! Folosește centura de siguranță în mașină, poartă o cască atunci când mergi pe bicicletă sau practici sporturi de contact și evită căzăturile.
  • Mănâncă sănătos! Reglează-ți dieta alimentară și hrănește-te echilibrat, consumând mai multe legume și fructe, dar mai puține grăsimi și dulciuri.
  • Respectă numărul optim de ore de somn în fiecare noapte! Somnul agitat, insomnia și sindromul de apnee în somn îți pot afecta serios memoria și gândirea.
  • Veghează asupra sănătății tale mintale! Încearcă să eviți stresul și apelează la tratament medicamentos (doar la indicația medicului specialist) dacă ai simptome de depresie, anxietate sau alte afecțiuni similare.
  • Fii activ din punct de vedere social! Găsește metode de a fi implicat în viața comunității locale, înscrie-te voluntar la activități care îți fac plăcere sau petrece cât mai mult timp împreună cu familia și prietenii.
  • Pune-ți mintea la contribuție! Găsește-ți o ocupație, completează un puzzle, joacă șah sau dezleagă cuvinte încrucișate! Astfel de activități care îți mențin creierul activ pot avea beneficii foarte importante pe termen lung asupra sănătății tale mintale.

SIMPTOMELE BOLII ALZHEIMER

Semnele şi simptomele bolii Alzheimer apar de obiecei la persoanele în vârstă de 50-70 de ani. Se instalează lent, progresiv şi se manifestă prin:

  • Probleme de memorie, în special ale memoriei recente
  • Dificultăţi de învăţare a informaţiilor noi
  • Dificultăţi de a găsi cuvintele potrivite
  • Dificultăţi în efectuarea activităţilor obişnuite
  • Incapacitatea de a recunoaşte anumite obiecte
  • Dificultăţi de a efectua acitvităţi complexe sau care presupun un efort mai mare de concentrare
  • Bolnavul se poate rătăci în locuri familiare
  • Pacientul poate avea stări depresive sau modifcări ale personalităţii de tip agresesiv.2

FACTORI DE RISC

Factori genetici și fiziologici.

Vârsta reprezintă cel mai puternic factor de risc pentru boala Alzheimer.

Susceptibilitatea genetică față de polimorfismul apolipoproteinei E4 crește riscul și scade vârsta de debut, în special la indivizii homozigoți.

Există, de asemenea, câteva gene extrem de rare care stau la baza apariției bolii Alzheimer.

Indivizii cu sindrom Down (trisomia 21) pot dezvolta boala Alzheimer dacă ajung să trăiască până la vârsta mijlocie.

Multiplii factori de risc vasculari influiențează probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer și pot acționa prin amplificarea patologiei cerebrovasculare sau chiar prin efect direct asupra patologiei Alzheimer.4

TRATAMENTUL

Scopul tratamentului este de a asigura pacientului un mediu confortabil, de a-l ajuta să rămână cât mai funcţional, cât mai mult timp şi de a încetini evoluţia bolii.

1.      Suportul psihosocial

2.      Intervenţiile psihologice care îî ajută pe pacienţi să se simtă mai puţin neajutoraţi din cauza bolii

3.      Tratamentul farmacologic utilizează medicamente antidemenţiale.3

MODALITĂŢI DE PREVENIRE

  • Exerciţii fizice: exerciții de coordonare și de menținere a echilibrului
  • Implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat
  • Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline
  • Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie,
  • Igiena somnului: program de somnregulat
  • Reducerea stresului şi eliminarea tensiunii negative interne
  • Renunţarea la consumul exagerat de alcool şi fumat.1

MESAJELE CHEIE ALE CAMPANIEI

  • Informaţi-vă asupra semnelor, simptomelor şi comportamentelor specifice bolii Alzheimer!
  • Folosiți resursa TIMP pentru diagnosticarea precoce a demenţei de tip Alzheimer!
  • Fiți toleranți, arătați bunătate, nu îi izolați, discutați cu ei, înțelegeți, nu criticați, oferiți ajutor, respectați!
  • Contactaţi Societatea Română de Alzheimer pentru obţinerea de informaţii şi sprijin!
  • Informaţi-vă asupra drepturilor sociale ale pacienţilor cu demenţă!

Bibliografie:

  1. http://www.alz.org/alzheimers_disease_what_is_alzheimers.asp
  2. Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: 64-66.
  3. Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: 67.
  4. APA (2013). DSM 5 – Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale. Ed. a 5-a. București: Callisto, 2016;613

Material realizat în cadrul subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății –  pentru distribuție gratuită

”Să nu-i uităm pe cei care uită!”

Material destinat aparținătorilor și îngrijitorilor persoanelor afectate de maladia Alzheimer

DEMENȚA în boala Alzheimer

  • Boala Alzheimer este o boală cerebrală degenerativă primară, cu etiologie necunoscută;
  • Debutul este insidios și progresiv (2-3 ani), dar poate fi uneori foarte lungă;
    • Incidența bolii Alzheimer este mai crescută în ultima parte a vieții.5

Factorii responsabili de la toate nivelurile societății pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii mintale a populaţiei prin:

  • recunoaşterea bolilor neurodegenerative, a demenţei şi a bolii Alzheimer, ca priorităţi de sănătate publică;
  • diminuarea incidenţei bolilor neurodegenerative;
  • diagnosticarea precoce;
  • crearea de servicii de îngrijire conforme cu nevoile populației;
  • creşterea accesibilităţii pacienţilor la tratament, îngrijiri adecvate şi tehnici de diminuare a efectelor negative ale bolii asupra calităţii vieţii lor;
  • punerea accentului pe respectul demnității persoanelor diagnosticate cu Alzheimer.

MESAJE CHEIE

  • Informaţi-vă despre problematica bolii Alzheimer!
  • Aplicaţi screening-ul tulburărilor cognitive în rândul populaţiei generale la nivelul cabinetelor medicilor de familie!

http://insp.gov.ro/sites/1/wp-conent/uploads/2014/11/Ghid-Volumul-4-web.pdf

  • Participaţi la punerea în aplicare a programului național de sănătate mintală!
  • Asiguraţi accesul egal la tratamente şi îngrijiri de calitate pentru cei afectaţi de boala Alzheimer!
  • Investigaţi posibilele cauze ale tulburărilor de memorie ale pacienţilor!

Bibliografie:

  1. http://www.alz.org/alzheimers_disease_what_is_alzheimers.asp
  2. Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: 64-66.
  3. Sadock B.J., Sadock V.A. (2001). Kaplan &Sadock .Manual de buzunar de Psihiatrie clinică . Ed a 3-a. București: Ed. Medicală, 2001: 67.
  4. APA (2013). DSM 5 – Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale. Ed. a 5-a. București: Callisto, 2016;613
  5. ICD – 10 Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Descrieri clinice și îndreptare diagnostice.Lucrare publicată de O.M.S. în 1992, 1993.

Material realizat în cadrul subprogramului de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate al Ministerului Sănătății –  pentru distribuție gratuită



!!!Acest site are sectiuni in curs de actualizare date.

Telefon:

+40 258 835 243


Adresă

Alba Iulia, Bulevardul Revoluției 1989, nr. 23




@Direcția de Sănătate Publică Alba 2019